Haide să analizăm cele mai populare uleiuri de pe piață, inclusiv opțiunile considerate mai sănătoase sau mai dăunătoare.
🫒 Uleiul de măsline (extravirgin)
- Proprietăți: Bogat în grăsimi mononesaturate (acid oleic), polifenoli și antioxidanți.
- Punct de ardere: 190–210°C (depinde de calitate)
- Stabilitate: Moderată. La temperaturi prea ridicate poate deveni instabil.
- Utilizare recomandată: Ideal pentru salate, gătit blând (sotare ușoară) sau adăugat la final peste mâncare.
- Atenționare: Nu e ideal pentru prăjeli, deoarece își pierde o parte din proprietăți.
🥑 Uleiul de avocado
- Proprietăți: Similar cu uleiul de măsline, dar mai stabil la temperaturi mari. Bogat în acizi grași mononesaturați.
- Punct de ardere: 250–270°C (foarte ridicat)
- Stabilitate: Excelentă pentru gătit la temperaturi înalte.
- Utilizare recomandată: Prăjeli ușoare, sotări, coacere sau ca bază pentru sosuri sănătoase.
- Recomandat în fasting: Este o alegere superioară pentru preparatele din fereastra de alimentație.
🌻 Uleiul de floarea-soarelui (rafinat și nerafinat)
- Proprietăți: Conține în special grăsimi polinesaturate. Variantele rafinate sunt mai stabile, dar au mai puțini nutrienți.
- Punct de ardere: 225–240°C (rafinat); 110–120°C (nerafinat)
- Stabilitate: Medie spre scăzută (nerafinatul este instabil).
- Utilizare recomandată: Doar variantele rafinate pentru prăjit.
- Atenționare: Polinesaturatele pot deveni toxice la temperaturi mari (oxidare ușoară).
🍇 Uleiul din sâmburi de struguri (grapeseed oil)
- Proprietăți: Bogat în grăsimi polinesaturate (în special acid linoleic).
- Punct de ardere: 215–220°C
- Stabilitate: Scăzută. Susceptibil la oxidare.
- Utilizare recomandată: Sosuri reci sau la salate.
- Atenționare: Nu e recomandat la prăjit; se oxidează ușor și poate genera radicali liberi.
🌱 Uleiul de rapiță (canola)
- Proprietăți: Conținut echilibrat de grăsimi mono și polinesaturate. Unele tipuri pot conține urme de acid erucic.
- Punct de ardere: 200–220°C
- Stabilitate: Medie.
- Utilizare recomandată: Gătit la temperaturi moderate.
- Controverse: În forma ultra-procesată, poate fi considerat un „ulei industrial” cu potențial inflamator.
🥥 Uleiul de cocos
- Proprietăți: Bogat în grăsimi saturate (acid lauric). Extrem de stabil termic.
- Punct de ardere: 175–230°C (în funcție de rafinare)
- Stabilitate: Foarte bună.
- Utilizare recomandată: Prăjit, coacere sau deserturi vegane.
- Controverse: Conținutul ridicat de grăsimi saturate este controversat, dar nu s-a dovedit periculos în cantități moderate.
🧈 Unt vs Ghee
- Unt: Are un punct de ardere mai scăzut (~160°C). Se arde repede.
- Ghee: Unt clarifiat, fără cazeină și lactoză. Punct de ardere ridicat (250°C). Ideal pentru prăjit sau sotat.
Tabel comparativ: Uleiuri și utilizările lor
Concluzie
Fiecare tip de ulei are puncte forte și limite. Cele mai sigure alegeri pentru gătit la temperaturi înalte sunt uleiul de avocado și ghee. Pentru salate și preparate la rece, uleiul de măsline extravirgin rămâne rege.
Evită pe cât posibil uleiurile din semințe în exces și orientează-te către grăsimi naturale, minim procesate.
Da și nu. Uleiul de măsline extravirgin are beneficii nutriționale excelente, dar are un punct de ardere mai scăzut. La temperaturi mari se degradează, așa că e mai potrivit pentru salate sau gătit la foc mic/mediu. Pentru prăjit, este recomandat uleiul de avocado sau ghee.
Indicele de peroxidare indică cât de ușor se oxidează un ulei – adică cât de repede devine „rău” sub influența căldurii, luminii și oxigenului. Uleiurile cu un indice ridicat (cum sunt cele din semințe) se deteriorează mai repede, formând compuși toxici. De aceea, în post și în alimentația zilnică, este important să alegem uleiuri stabile.
Tehnic vorbind, nu. În post intermitent „curat”, orice sursă de calorii rupe postul. Totuși, mulți practicanți folosesc grăsimi precum uleiul de cocos sau ghee în cafea în post „modificat”, pentru energie și claritate mentală. Deci nu e chiar păcat capital… dar nici fasting pur nu mai e.
