Sindromul de realimentare (refeeding syndrome) este o tulburare metabolică potențial letală care survine atunci când un organism subnutrit sau aflat în post prelungit este realimentat brusc cu cantități mari de carbohidrați. Principalul mecanism declanșator este o scădere acută a fosforului din sânge (hipofosfatemie), însoțită de dezechilibre ale altor electroliți esențiali — potasiu, magneziu și sodiu — alături de deficiențe de tiamină (vitamina B1).
În timpul înfometării, organismul trece pe metabolism de tip cetonic și lipolitic, reducând semnificativ rezervele de electroliți intracelulari. La reintroducerea bruscă a glucozei, insulina este secretată masiv, stimulând transportul fosforului, potasiului și magneziului din sânge în celule — ceea ce precipită scăderea periculoasă a nivelurilor serice ale acestora.
Manifestările clinice pot include:
- slăbiciune musculară severă și paralizie
- aritmii cardiace și insuficiență cardiacă
- insuficiență respiratorie
- convulsii și comă
- edem periferic
Grupurile de risc includ persoanele cu anorexie nervoasă, pacienții spitalizați cu malnutriție severă, cei care au urmat diete foarte restrictive pe termen lung sau perioade îndelungate de post terapeutic nesupravegheat.
În contextul postului intermitent practicat de persoane sănătoase, riscul de sindrom de realimentare este extrem de scăzut. Acesta devine relevant doar în situații de post prelungit (peste 5–7 zile) sau în prezența unor factori de risc preexistenți. Reintroducerea treptată a alimentelor și monitorizarea medicală sunt esențiale în cazurile cu risc crescut.
Ai terminat postul cu apă? Primii pași contează enorm.→ Ghid complet: ce mănânci după post
.svg)
